ASOCIAŢIA SFÂNTA ELENA ÎMPĂRĂTEASA ŞI LIBRĂRIA SOTIR
Începând cu 15 februarie 2010 intrăm in Postul Paştelui, invitându-vă să luaţi parte la proiectul nostru CRUCILE DE PIATRĂ ALE CÂMPULUNGULUI.
Pe parcursul a şapte săptămâni, vom redescoperii împreună vechile cruci de piatră, construite acum 300-400 de ani, locurile unde sunt amplasate, motivele pentru care sunt acolo, semnificaţia crucilor şi timpurile care au avut nevoie de înălţarea acestor sfinte cruci.
Doar darul lui Dumnezeu face să nu fie o simplă potrivire, ci voinţa Lui ca Sfânta Elena cea care a purces la Înălţarea Sfintei Cruci să mijlocească, prin oamenii strânşi într-o asociaţie ce-i poartă numele, redescoperirea semnificaţiilor creştine ale crucilor vechi de piatră ale Câmpulungului.
Nu întâmplător am ales această perioadă – “Crucii Tale ne închinăm, Hristoase, şi sfântă Învierea Ta o lăudăm şi o mărim”.
Câmpulungul este singurul oraş din România unde cruci mari din piatră cu motive ancestrale străjuiesc majoritatea intersecţiilor de drumuri. Însăşi termenul de răscruce de drumuri poartă în acesta denumirea de cruce. Ce strămoşi creştini am avut noi, câmpulungenii, de au ridicat cruci mari ce durează de 400 de ani ajutând cu puterea lui Dumnezeu pe cel ce va să vină ca să aleagă drumul cel bun. Sfânta Cruce este instrumentul de răscumpărare al omenirii prin pătimirea Domnului Iisus Hristos. De aceea, simpla facere a semnului crucii, este o mărturisire a credinţei, o certitudine a apărării noastre împotriva răului.
400 de ani înseamnă 15 generaţii de moşi şi strămoşi, care au durat în piatră, s-au închinat şi s-au sfiinţit trecând pe lângă aceste cruci în drumul lor de zi cu zi. Astăzi, când mergem la şcoală, la lucru, sau la cumpărături, trecem de cel puţin două ori pe lângă o astfel de cruce.
Fac crucile de piatră parte din viaţa noastră?
Cum ne sfinţesc neştiut paşii, drumul, ziua ?
Căror sfinţi au fost închinate şi de către cine au fost aşezate?
Iată întrebări fireşti, copilăreşti, care invită la redescoperire.
La Câmpulung important a fost „Drumul”. Punct de vamă între Tara Românească şi Ardeal, a fost timp de secole unul din principalele drumuri comerciale ce lega Europa de Grecia şi Imperiul Otoman. Traseul, circuitul, fluenţa lui, erau foarte importante. Traseul era folosit şi de neguţătorii străini ce treceau pe aici fiind structurat de-a lungul traseului sinuos a străzii principale urmând elementele majore ale peisajului: firul apei – inflexiunile Râului Târgului în depresiunea muşcelului – apoi culoarul dintre munţi: Rucăr-Bran.
Străzi transversale pornesc din acest drum spre satele învecinate. În aceste intersecţii, răscruci de drumuri sunt înălţate cruci mari de piatră pentru ca trecătorii să nu piardă drumul cel bun. Unele din acestea sunt închinate Sfântului Nicolae, cum este cea ridicată în vremea domnitorului Constantin Brâncoveanu la 1697 sau sfântului Ioan Apostolul sau Botezătorul nu se mai ştie care căci timpul a şters literele scrise pe piatră în timpul domnitorului Mihai Viteazul 1593.
Crucea Jurământului este cel mai important dintre documentele medievale care există în Câmpulung. Are o însemnătate aparte pentru oraş, o semnificaţie jurisdicţională. Câmpulungul a cunoscut largi perioade de prosperitate, datorită privilegiilor de care s-au bucurat locuitorii săi de a organiza târg internaţional cu un trafic intens de mărfuri.
Prima Cruce, originalul din 1674, a fost ridicată în faţa mânăstirii Negru Vodă, este o cruce care astăzi fiind deteriorata se află încastrată în pereţii casei arhitectului Dumitru Ionescu-Berechet, pe bulevardul Negru Vodă la numărul 102. Copia acesteia este pusă în Piaţa agroalimentară şi îşi are originea în anul 1790.
Textul acestor cruci este format din trei părţi. Prima parte e o invocaţie a Sfintei Treimi – Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt , în a doua parte se pomeneşte timpul, sărbătoarea când au fost ridicate – Naşterea Domnului şi în a treia parte sunt expuse privilegiile de scutire ale orăşenilor câmpulungeni, privilegii de care se bucura oraşul încă de la întemeierea Ţării Româneşti şi privilegii pe care domnitorii Ţării Româneşti le înnoiau periodic sau la începutul altei domnii.
Crucile ce marchează răscrucile drumurilor sunt scrise în chirilica slavonă sau chirilica românească şi sunt frumos ornamentate cu motive care amintesc de tradiţie populară şi chiar cu motive de tradiţie dacică care atestă continuitatea de locuire pe aceste meleaguri.
Propunem un şir de evenimente şi conferinţe închinate cinstirii acestor cruci, descifrându-vă atât elementele legate de spiritualitatea noastră creştin ortodoxă, cât şi pe cele legate de tradiţii, arhitectură şi istorie, având drept scop cunoaşterea şi promovarea valorilor oraşului în care trăim – municipiul Câmpulung.
invită copiii să deseneze harta Câmpulungului din anul 2010 cu vechile cruci de piatră descoperite în drumurile lor zilnice şi alte repere ajutătoare înţelegerii unui traseu de parcurgere pe care îl vor considera relevant.
Pentru a coopta cât mai mulţi copii şi tineri în proiect, plaja lucrărilor ce vor fi predate în fiecare vineri este foarte largă şi aceştia vor putea alege pe lângă a desena – să scrie articole, să coasă cruciuliţe în vechi motive tradiţionale uitate sau să confecţioneze cruci mici din lut după forma vechilor cruci din piatră.
În acest scop, librăria SOTIR pune la dispoziţie: calendarul proiectului, diversele materiale, hărţi, fotografii, cărţi documentare şi cu drag, răbdare în îndrumare.
